În Europa se înregistrează de 4 ori mai multe decese de cauză cardiovasculară asociate poluării aerului, comparativ cu SUA

Decesele cauzate de bolile cardiovasculare (BCV) din Europa, atribuite poluării aerului, le depășesc cu mult pe cele din Statele Unite, conform noilor date prezentate la Congresul Societății Europene de Cardiologie (ESC) din 2024. O hartă globală generată de Departamentul de Chimie Atmosferică al Institutului Max Planck a arătat că în Europa sunt anual aproape 484.000 de decese cardiovasculare din cauza poluării aerului, fiind pe locul 2 după Asia. În schimb, America de Nord înregistrează aproximativ 135.000 de decese în exces, în ciuda unei populații similare.

Discrepanța dintre decesele de cauză cardiovasculară este determinată în mare parte de diferențele asociate limitelor legale diferite pentru particulele în suspensie (PM2.5), un poluant major. Nivelurile permise de PM2.5 în Europa, stabilite la 25 µg/m³, comparativ cu 12 µg/m³ în America de Nord, contribuie semnificativ la riscurile pentru sănătate. Particulele ultrafine (UFP) prezintă un risc și mai mare pentru bolile cardiovasculare. Aceste particule, mai mici decât PM2.5, nu sunt încă reglementate, agravând problema.

În plus, impactul poluării fonice este semnificativ și există o asociere strânsă cu BCV, inclusiv hipertensiune, insuficiență cardiacă și accidente vasculare cerebrale. Astfel, factorii de mediu, cum ar fi poluarea aerului și cea fonică, au un impact major asupra riscului cardiovascular. În cadrul sesiunii ESC dedicată acestui subiect a fost subliniată necesitatea colaborării cu factorii de decizie politică și oamenii de știință din domeniul mediului pentru a aborda aceste amenințări la adresa sănătății publice.

Cancerul de prostată, supradiagnosticat în UE: testarea PSA ar trebui integrată în programe de screening organizate după recomandările europene

Supradiagnosticarea cancerului de prostată în Europa este determinată în mare parte de testările oportuniste ale PSA (antigen specific prostatic). Studiul, publicat în The BMJ și condus de oamenii de știință de la Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), evidențiază variații majore în incidența cancerului de prostată între țările europene, în contrast cu o scădere mai uniformă a ratelor mortalității. Între anii 1980 și 2017, incidența cancerului a crescut în mod neuniform, cu o variație de 20 de ori între țări, comparativ cu o variație de 5 ori în ratele de mortalitate, sugerând că multe cazuri detectate prin testarea PSA nu ar fi evoluat pentru a cauza probleme grave.

Cercetarea atrage atenția asupra riscurilor testării PSA efectuate fără un program structurat de screening, care poate duce la supradiagnosticare și tratamente inutile. Studiul subliniază importanța unei abordări prudente a screening-ului, în special în lumina recomandărilor recente ale UE, care sugerează includerea scanărilor RMN pentru a reduce numărul de cazuri supradiagnosticate.

Pe măsură ce țările europene analizează implementarea unor programe organizate de screening pentru cancerul de prostată, cercetătorii avertizează că trebuie luate măsuri pentru a minimiza riscurile supradiagnosticării. Strategiile corecte, cum ar fi RMN-ul pre-biopsie și biopsiile țintite, ar putea reduce impactul supradiagnosticării și ar asigura o gestionare mai eficientă și sigură a cancerului de prostată pentru bărbații de până la 70 de ani.

Riscul de obezitate, influențat de determinanții sociali și structurali ai sănătății

Factorii sociali și structurali sunt determinanți ai diferențelor observate în ratele obezității între diferitele grupuri rasiale și etnice. Realizat de o echipă interdisciplinară de la Colegiul de Sănătate Publică al Universității George Mason, cercetarea subliniază modul în care acești factori afectează în mod disproporționat adulții din diferite grupuri etnice din SUA care se confruntă cu rate semnificativ mai mari de obezitate comparativ cu adulții albi. De asemenea, persoanele cu venituri mai mici sunt mai expuse riscului de obezitate, evidențiind o legătură puternică între statutul socioeconomic și rezultatele asupra sănătății.

A fost evaluată literatura din ultimii cinci ani pentru a explora rolul determinanților sociali, precum accesul la alimente sănătoase, medii sigure pentru activitate fizică și îngrijire medicală. Inechitățile sociale, inclusiv locul în care trăiesc oamenii și accesul lor la resurse, sunt factori primari ai inegalităților în managementul obezității, dar mulți dintre acești factori pot fi modificați prin intervenții țintite.

Intervențiile comunitare cum ar fi îmbunătățirea condițiilor din cartiere, extinderea accesului la tratamente pentru obezitate și promovarea unor opțiuni alimentare mai sănătoase s-au dovedit măsuri eficiente, dincolo de intervențiile medicale cunoscute.

Tehnologia de tip wearable ar trebui utilizată mde rutină în strategiile pentru depistarea timpurie a fibrilației atriale și a COVID-19

Tehnologia purtabilă, precum Fitbit, Apple Watch și inelul Oura, devine din ce în ce mai populară, însă potențialul său depășește monitorizarea activității fizice. Un nou studiu realizat de Universitatea din Australia de Sud relevă că aceste dispozitive ar putea juca un rol mai mare în detectarea timpurie a bolilor, în special a fibrilației atriale și a COVID-19. Echipa de cercetare a analizat 28 de studii care au implicat 1,2 milioane de participanți și au arătat că brățările fitness au identificat cu acuratețe COVID-19 în 88% din cazuri, fibrilația atrială în 87%, aducând încă un argument pentru beneficiile folosirii datelor provenite din dispozitivele de monitorizare a sănătății în timp real.

Inițial concepută pentru a monitoriza activitatea fizică și performanțele fitness, tehnologia purtabilă a evoluat semnificativ. Astăzi, aceste dispozitive sunt capabile să măsoare o gamă largă de indicatori de sănătate, inclusiv tensiunea arterială, ritmul cardiac, nivelurile de oxigen, calitatea somnului, temperatura pielii, hidratarea și nivelul de stres. Potrivit dr. Ben Singh, cercetătorul principal al studiului, aceste dispozitive pot revoluționa modul în care detectăm afecțiunile medicale, oferind o modalitate accesibilă și la îndemână prin care indivizii își pot gestiona sănătatea și pot detecta problemele la timp.

Astfel, aplicațiile acestora ar trebui evaluate pentru mai multe patologii, pe populații diverse, reprezentând o sursă valoroasă de date, complementare celor obținute în mod tradițional în practica medicală.

OMS lansează primul ghid global pentru investigarea originii agenților patogeni și prevenirea epidemiilor și pandemiilor

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cu sprijinul Grupului Consultativ Științific pentru Originea Patogenilor Noi (SAGO), a lansat un cadru global pentru a ajuta țările să investigheze originile patogenilor noi și a celor re-emergenți. Scopul este de a consolida capacitățile globale pentru a identifica sursele noilor patogeni, a preveni viitoarele epidemii și a îmbunătăți răspunsul la amenințările pentru sănătate.

Cadrul este deosebit de semnificativ în contextul patogenilor precum Ebola, SARS-CoV-2 și noile tulpini de gripă, care prezintă riscuri tot mai mari atât pentru sănătatea umană, cât și pentru cea animală. OMS subliniază importanța unei abordări multidisciplinare, care să implice supravegherea umană, animală și de mediu, expertiza de laborator și reglementările privind biosiguranța. Detectarea timpurie și partajarea transparentă a rezultatelor sunt esențiale pentru controlul epidemiilor și oprirea transmiterii înainte ca patogenii să se răspândească.

Conform Directorului General al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, un efort global coordonat pentru a înțelege originile pandemiilor este nu doar o necesitate științifică, ci și o obligație morală pentru a salva vieți.

Cadrul lansat recent este, de asemenea, aliniat cu Regulamentul Sanitar Internațional (RSI) și urmează abordarea „One Health”, recunoscând interconectarea dintre sănătatea umană, animală și cea a mediului. Pe măsură ce lumea se confruntă cu amenințări tot mai mari din partea patogenilor cunoscuți și noi, investigațiile timpurii și cuprinzătoare asupra originilor lor sunt esențiale pentru prevenirea crizelor viitoare de sănătate. OMS subliniază necesitatea ca țările să implementeze acest cadru rapid și transparent, pentru a reduce riscurile viitoarelor pandemii și pentru a asigura securitatea sănătății globale.